Principala impresie de la Cersaie 2026 este că nu mai există un singur stil dominant.
Interioarele devin tot mai personale: o bază arhitecturală calmă este completată de materiale expresive, suprafețe complexe și accente atent dozate.
În același timp, materialele devin mai calde. Tonurile reci de gri lasă loc nuanțelor de crem, nisipiu, cappuccino, caramel, cafea și pământ.
Piatra capătă un desen mai discret, reliefurile devin mai subtile, iar culoarea apare tot mai des nu ca fundal, ci ca accent precis.
Am selectat 15 tendințe care s-au conturat cel mai clar la Cersaie 2026.
1. O paletă cromatică mai caldă
Alb-lăptos, crem, nisipiu, bej, cappuccino, caramel, cafea și tutun formează noua paletă neutră a interiorului.
Însuși conceptul de „culoare neutră” devine mai amplu. Dacă în urmă cu câțiva ani baza era construită mai ales pe alb, gri și tonuri reci de greige, astăzi suprafețele neutre capătă mai multă căldură și profunzime.
Se observă în special trecerea de la bejurile foarte deschise către nuanțe mai dense — caramel, ciocolată, tutun și cafea. Aceste culori nu mai sunt folosite doar ca accente: apar tot mai des pe suprafețe ample de pardoseală și pereți.
Spațiul rămâne astfel calm și echilibrat, dar pierde senzația de sterilitate.
Paleta caldă se combină firesc cu piatra deschisă, travertinul, lemnul, finisajele metalice în tonuri de bronz și cu nuanțe complexe de verde sau bordo.
2. Piatră cu desen discret
Una dintre cele mai stabile tendințe observate la Cersaie este trecerea de la piatra cu un desen foarte pronunțat către suprafețe minerale mai calme și mai naturale.
Calcarul, piatra de nisip, rocile cu mici incluziuni fosile sau minerale devin o nouă bază arhitecturală pentru interior.
Important nu mai este desenul în sine, ci senzația pe care o transmite materialul.
Variațiile fine de culoare, incluziunile aproape imperceptibile, suprafețele mate și microrelieful creează profunzime fără să încarce vizual spațiul.
Tocmai de aceea, astfel de colecții funcționează foarte bine pe suprafețe ample: pardoseala întregii locuințe, pereți mari sau spații deschise de tip living–bucătărie.
La Cersaie 2026 se vede tot mai clar că piatra cu desen discret începe să preia rolul pe care betonul îl avea până nu demult — acela de bază universală pentru interiorul contemporan.
3. Travertinul — noul clasic
Travertinul rămâne unul dintre materialele-cheie, însă modul în care este interpretat se schimbă.
Aspectul clasic obținut prin tăiere longitudinală, cu venaturi liniare bine definite, devine mai delicat. În paralel, apar tot mai multe interpretări de tip cross-cut — tăiere transversală a travertinului, în care structura pietrei nu mai este percepută ca o succesiune de linii, ci ca un desen mai difuz, aproape noros.
Această variantă pare mai ușoară și mai calmă și poate fi folosită pe suprafețe mari fără să încarce vizual interiorul.
Un exemplu relevant este Florim Trav3rse Life. În aceeași colecție, fabrica reunește Vein — interpretarea longitudinală a travertinului, Cross — tăierea transversală și Clast — o piatră cu incluziuni minerale mai pronunțate.
Este un semn important al evoluției acestei tendințe: travertinul nu mai este doar o textură la modă, ci devine un adevărat limbaj arhitectural, cu mai multe moduri de interpretare.
4. Reliefuri subtile
Relieful a fost prezent pe aproape toate standurile importante de la Cersaie. Cele mai interesante suprafețe nu au fost însă cele profund decorative, ci structurile foarte fine, aproape imperceptibile.
De la distanță, placa pare aproape uniformă. Când ne apropiem sau când lumina cade lateral, încep să apară linii fine, mici volume geometrice, striații, neregularități și diferențe discrete de nivel.
Un astfel de relief lucrează în primul rând cu lumina.
Pe parcursul zilei, suprafața se schimbă: desenul poate deveni aproape invizibil sau, dimpotrivă, mult mai pronunțat.
Peretele rămâne vizual calm, fără să pară plat.
Este unul dintre cele mai interesante instrumente ale minimalismului contemporan: expresivitatea nu mai este creată prin decor, ci prin lumină, umbră și caracterul tactil al materialului.
5. Terrazzo de inspirație venețiană
Terrazzo revine, dar într-o formă diferită de cea pe care am văzut-o în urmă cu câțiva ani.
La Cersaie 2026, interpretările sale se apropie tot mai mult de estetica pardoselilor venețiene tradiționale.
Culoarea fondului devine mai complexă și mai variată, iar dimensiunea incluziunilor diferă foarte mult — de la granulații minerale aproape imperceptibile până la fragmente mari de piatră.
Astfel, terrazzo poate avea roluri foarte diferite în interior.
Un desen fin este perceput aproape ca o suprafață uniformă și poate fi folosit pe zone ample. Incluziunile mai mari transformă materialul într-un element expresiv, potrivit pentru accente.
Deosebit de interesante sunt variantele în tonuri calde — bej, cafea, teracotă și verde. Acestea se combină foarte ușor cu travertinul, lemnul și pietrele cu desen discret.
6. Betonul, într-o interpretare mai caldă
Betonul nu dispare din interiorul contemporan, dar își schimbă caracterul.
Suprafețele gri, reci, cu un aspect industrial foarte pronunțat, lasă treptat loc unor nuanțe mai calde: nisipiu, greige, taupe și cafea.
Se schimbă și textura.
În locul unei suprafețe perfect uniforme apar granulații fine, urme de prelucrare, efecte ușor uzate și variații discrete ale intensității culorii.
Betonul devine mai puțin „tehnic” și mult mai tactil.
În această formă, se integrează firesc în tendința generală către materiale naturale și poate fi combinat cu lemn, piatră și metal fără contraste stilistice dure.
7. Continuitate materială
Una dintre cele mai importante tendințe arhitecturale este folosirea aceluiași material în mai multe zone ale proiectului.
Aceeași suprafață poate continua de la pardoseală spre perete, insula de bucătărie, fronturile mobilierului, blat sau scară și apoi până pe terasă.
Gresia porțelanată răspunde foarte bine acestei tendințe.
Producătorii italieni și spanioli dezvoltă aceeași colecție în mai multe formate, grosimi și finisaje. Plăcile subțiri de mari dimensiuni pot fi folosite pentru pereți și mobilier, grosimile mai mari — pentru blaturi, iar gresia porțelanată de 20 mm — pentru exterior.
Astfel, limitele vizuale dintre diferitele elemente ale interiorului încep să dispară.
Nu mai vorbim doar despre alegerea unor materiale asemănătoare, ci despre continuitatea aceleiași suprafețe în întregul spațiu.
Această abordare este foarte vizibilă în bucătăriile contemporane, unde aceeași textură poate apărea simultan pe pardoseală, perete, insulă și blat.
8. Argilă și urme de lucru manual
Pe fundalul perfecțiunii tehnologice a ceramicii apare o dorință aproape opusă: aceea de a păstra impresia de imperfecțiune naturală a materialului.
Texturile de argilă neprelucrată, urmele de modelare, efectele ușor uzate și variațiile fine de culoare sunt transferate tot mai frecvent și în formatele mari.
Un exemplu relevant îl reprezintă colecțiile Imola Semi_Re și Radici, cu o paletă de tonuri naturale precum Almond, Sabbia, Terracotta, Verde Militare și Caffè.
Interesul acestei direcții apare tocmai din contrast.
O placă de mari dimensiuni, realizată cu tehnologii foarte avansate, poate arăta ca și cum suprafața ei ar fi fost lucrată manual.
Neregularitatea controlată face interiorul mai puțin formal și funcționează foarte bine alături de lemn, piatră naturală, in și alte materiale cu o textură pronunțată.
Este și o continuare a tendinței wabi-sabi — aprecierea imperfecțiunilor naturale, a neregularităților și a urmelor lăsate de timp.
9. Texturi inspirate de țesături
Un alt mod de a face o suprafață dură să pară vizual mai moale este transferul structurii textile în ceramică.
Pe plăcile ceramice apar structuri care amintesc de țesături, împletituri, fibre sau fire fine.
Important este că aceste suprafețe rareori încearcă să imite literalmente un material textil.
Ceramica preia mai degrabă ritmul și structura acestuia.
Liniile fine creează un joc delicat de lumină și umbră, iar un perete de mari dimensiuni este perceput ca fiind mai moale și mai calm.
Aceste materiale sunt deosebit de interesante în interioarele minimaliste, unde numărul elementelor decorative este redus. Textura însăși devine decor, fără ca suprafața să-și piardă caracterul discret.
Reliefurile inspirate de textile se combină foarte bine cu piatra uniformă, travertinul și lemnul.
10. Contrast prin accente închise
După câțiva ani dominați de interioare aproape integral deschise la culoare, contrastul revine.
Dar, de cele mai multe ori, nu este vorba despre întoarcerea la spații complet întunecate.
Dimpotrivă, materialele închise apar local, într-un interior luminos și calm.
Poate fi vorba despre o insulă de bucătărie, un corp de mobilier, o nișă, un perete sau un volum arhitectural bine delimitat.
Se remarcă în special pietrele în tonuri de grafit și aproape negre, precum Negresco, dar și esențele de lemn închis.
Un astfel de accent devine centrul vizual al compoziției.
Dacă întregul interior este construit în tonuri de crem, nisip și cappuccino, un singur element închis poate fi suficient pentru a-i oferi mai multă profunzime.
De aceea, contrastul contemporan este mai controlat: nu mai este pur și simplu „negru contra alb”, ci un volum întunecat integrat într-un ambient cald și echilibrat.
11. Marmură cu venatură expresivă
În paralel cu suprafețele minerale calme, se dezvoltă o direcție opusă — interpretări ale marmurei cu un desen mult mai expresiv.
Venaturile ample, tranzițiile cromatice complexe și tonurile de maro, vin, roz sau portocaliu transformă placa aproape într-un panou decorativ.
Formatul mare are aici un rol esențial.
Pe plăci de 120 × 280, 150 × 300 sau 160 × 320 cm, desenul pietrei poate fi perceput aproape integral, cu un număr minim de rosturi. Tocmai de aceea, astfel de suprafețe funcționează foarte bine pe pereți mari, insule de bucătărie, blaturi și elemente de mobilier.
Se schimbă însă și modul în care sunt combinate materialele.
Marmura cu venatură expresivă este rareori înconjurată de alte texturi complexe. Dimpotrivă, este pusă în valoare pe un fundal de piatră discretă, lemn sau suprafețe aproape monocrome.
Un singur material expresiv devine protagonistul spațiului.
12. De la bordo la tonuri de prună
Gama culorilor de vin a fost unul dintre cele mai vizibile semnale cromatice ale Cersaie 2026.
Ea apare în mai multe tipuri de suprafețe.
În format mare, o regăsim în interpretări expresive de marmură precum Calacatta Viola, Fior di Viola și Rosso Imperiale.
În formatele mici, culoarea devine și mai intensă: de la roșu-maroniu închis până la bordo și tonuri dense de prună.
La Equipe, de exemplu, nuanța Dark Merlot apare în noua colecție Malaca, în formatele 5 × 15 și 10 × 15 cm.
De ce pare această gamă atât de actuală?
Este mai caldă decât negrul și mai complexă decât maroul clasic. Bordoul funcționează foarte bine lângă tonuri de nisip, travertin, lemn închis și metal în nuanțe de bronz.
Și nu este nevoie să fie folosit pe suprafețe mari. Uneori este suficient un perete, zona de deasupra blatului de bucătărie sau o singură zonă din baie.
13. Culoare saturată și suprafețe glazurate
Revenirea culorii este deosebit de vizibilă în plăcile ceramice de format mic.
Albastrul profund, ocrul, verdele, ciocolata, bordoul și tonurile de prună apar pe elemente mici cu glazuri bogate și suprafețe ușor neregulate.
Tocmai glazura este cea care oferă culorii mai multă profunzime.
Suprafața reflectă lumina neuniform, iar aceeași placă poate arăta ușor diferit în funcție de unghiul din care este privită.
Dacă adăugăm o ușoară ondulare a suprafeței, margini neregulate sau mici variații de ton, placarea începe să transmită senzația unui material realizat manual.
De aceea, formatele mici devin unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru crearea unui interior personal.
Chiar și o simplă placă dreptunghiulară poate genera numeroase variante de montaj și poate schimba complet atmosfera în funcție de geometria așezării și de culoarea rostului.
14. Revenirea formatului pătrat
După o perioadă îndelungată în care au dominat formatele alungite, revine geometria simplă a pătratului.
Se remarcă în special dimensiunile de aproximativ 10 × 10 și 15 × 15 cm.
Interesul nu vine atât din forma în sine, cât din felul în care aceasta pune în valoare caracterul suprafeței.
În format pătrat, rosturile, micile variații cromatice, ondularea glazurii și imperfecțiunea marginilor devin mult mai vizibile.
Din elemente aparent identice se formează o suprafață vie, ușor neregulată.
Și această tendință este legată de dorința tot mai puternică de individualitate și de senzația de lucru manual.
Formatul pătrat funcționează foarte bine în încăperi mici, zone de duș, zonele dintre blat și mobilierul suspendat din bucătărie sau într-o „cameră secretă” — acel spațiu redus ca dimensiuni în care ne putem permite o culoare, o textură sau o combinație mai îndrăzneață.
15. Finisaje metalice calde
Metalul rămâne un accent important, dar și aici paleta devine mai caldă.
Cromul rece lasă tot mai des loc bronzului, cuprului, tonurilor de maro închis și finisajelor PVD complexe.
Rubinetterie Treemme, de exemplu, a extins la Cersaie 2026 colecția 5mm cu noi finisaje PVD.
În același timp, efectul metalic trece și în ceramică.
La Grespania, colecția Rivoli interpretează aspectul aurului patinat în format mare, în timp ce Lumen transferă efectul metalic pe o placă îngustă de 5,5 × 45 cm, în nuanțele Gold, Bronze, Steel și Platinum.
Finisajele metalice calde funcționează deosebit de bine lângă suprafețele mate.
Reflexiile fine pun în valoare relieful pietrei, profunzimea lemnului și delicatețea unei suprafețe monocrome.
De aceea, metalul este folosit astăzi mai degrabă ca un accent subtil decât ca o suprafață dominantă.
Ce au în comun tendințele Cersaie 2026
Privind toate aceste direcții împreună, se conturează foarte clar schimbarea principală.
Interiorul devine mai calm privit de la distanță și mult mai interesant atunci când îl descoperi de aproape.
Suprafețele principale sunt calde, naturale și relativ neutre. Dar în interiorul lor apar tot mai multe detalii: microrelief, variații de nuanță, urme de prelucrare, glazuri, structuri inspirate de textile și senzația de lucru manual.
Expresivitatea este introdusă punctual — prin piatră închisă, marmură cu venatură pronunțată, bordo, plăci ceramice colorate de format mic sau accente metalice.
De aceea, principala tendință a Cersaie 2026 poate că nu este o anumită culoare sau textură.
Este individualitatea și o libertate mai mare în combinarea materialelor.
Nu mai este necesar ca întregul interior să respecte un singur stil. Un travertin calm poate fi combinat cu plăci bordo glazurate, un format mare și riguros — cu ceramică de inspirație artizanală, iar un spațiu minimalist — cu un singur accent neașteptat.
Tocmai aceste combinații fac interiorul contemporan mai personal și mai puțin previzibil.
Descoperiți mai multe colecții și exemple de la Cersaie 2026 în materialele noastre. Majoritatea noutăților care reflectă aceste tendințe sunt deja prezentate în showroom-urile Plitka.md.
